România dispune de un patrimoniu construit bogat şi deosebit, grav neglijat în timpul anilor de comunism. Începând din 1977, când Comisia Monumentelor Istorice a fost desfiinţată, patrimoniul său cultural a ajuns într-o stare de deteriorare precară.

Transylvania Trust, împreună cu Institute for Historic Building Conservation (IHBC), Ministerul Culturii din România şi British Council, a identificat o modalitate de redresare a acestui echilibru, prin reabilitarea uneia dintre cele mai importante monumente istorice din Transilvania, şi în acelaşi timp utilizarea sa în scopul specializării unei noi generaţii de muncitori calificaţi în meserii tradiţionale, care îşi va folosi noua calificare în toate regiunile României şi în ţările Bazinului Carpatin. Proiectul se va desfăşura la Castelul Bánffy de la Bonţida. Cunoscut odinioară ca Versailles-ul Transilvaniei, Castelul Bánffy este una din cele mai însemnate castele din România, care datorită stării sale precare a fost inclus pe lista World Monument Watch cu Cele Mai Periclitate 100 de Situri din Lume în 1999/2000.

Scopul proiectului: reabilitarea unei clădiri de importanţă internaţională în beneficiul patrimoniului cultural al României, şi crearea unui Centru de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit permanent, care să întâmpine o necesitate esenţială identificată.

Activităţi
1. Reabilitarea uneia dintre clădirile principale ale Castelului (clădirea Miklos) pentru crearea unui Centru Internaţional de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit, împreună cu reabilitarea zonei de protecţie a Castelului. Intervenţiile de urgenţă necesare pentru securizarea stabilităţii sale structurale şi a rezistenţei sale la intemperii au fost întreprinse în 2003 cu fonduri obţinute de la World Monuments Fund. Prin continuarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare care urmează să fie efectuate se vor crea facilităţi pentru săli de seminar, laborator, bibliotecă, spaţii de cazare pentru cursanţi, respectiv servirea mesei. Zona de protecţie a Castelului va fi reabilitată prin îmbunătăţirea mediului natural înconjurător.

2. Implementarea Programului Internaţional de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit, BHCT 2004.
Cursanţii au fost specializați în tehnologia reabilitării aferentă meseriilor cum ar fi dulgheri, zidari, şi pietrari prin module teoretice şi practice. Acesta devenit de asemenea un centru de studii practice pentru universităţile care organizează cursuri universitare şi postuniversitare pentru arhitecţi, ingineri constructori, arheologi, istorici de artă şi arhitecţi peisagişti.

• Diseminarea informaţiilor, împărtăşirea cunoştinţelor şi a experienţei: proiectul şi rezultatele sale au fost prezentate la conferinţa anuală organizată de Institute for Historic Building Conservation (IHBC), respectiv la universitatea de vară privind patrimoniul cultural, din Eger.
  A fost realizată o expoziţie mobilă la Ministerul Culturii şi Cultelor din România, Oficiul Patrimoniului Cultural din Ungaria, British Council şi English Heritage, Marea Britanie, etc.
  A fost editată o publicaţie trilingvă (în limbile engleză, română şi maghiară) care a cuprins prelegerile prezentate în cadrul modulului teoretic al Programului Internaţional de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit (BHCT), precum şi ghid privind reabilitarea monumentelor istorice.
• Organizarea Zilelor Culturale Bonţidene. Castelul a devenit şi un centru cultural regional important, găzduind prezentări şi spectacole de artă, conferinţe, unde comunitatea s-a putut bucura de activităţi culturale într-un mediu al patrimoniului naţional unic din România. În acest context, Castelul va fi deschis publicului larg pentru promovarea activităţilor culturale.

Rezultate
Prin acest proiect a fost realizată reabilitarea clădirilor Castelului şi înfiinţarea unui centru de specializare, care să faciliteze reabilitarea monumentelor istorice peste tot în România şi ţările înconjurătoare.
Proiectul a asigurat regenerarea prin reabilitare, oferind locuri de muncă localnicilor şi o piaţă pentru serviciile şi materialele produse local.

Finanțator: Uniunea Europeană, Cultura 2000