Conform LMI 2015, biserica s-a construit între anii 1731 și 1760. Pe parcursul istoriei sale, a fost restaurată în repetate rânduri.
Biserica construită din lemn se află la capătul de nord al satului, fiind folosită foarte rar. Este compusă din naos, altar poligonal, terminat cu muchie în ax, respectiv are un turn clopotniță încorporată în zona de vest, probabil peste zona de pronaos.
Dispune de asemenea de o prispă pe latura de sud. Biserica construită din bârne de stejar stă pe o fundație de piatră și are învelitoarea din șindrilă. Ferestrele sale sunt de dimensiuni mici, de formă pătrată. Poarta de acces este bogat decorată cu
decorațiuni cioplite în lemn, înfățișând rozete și frânghii răsucite. În partea de sus, portalul este ornat cu o cruce sub care se află trecut cu cifre chirilice anul construcției bisericii, 1731. În interior, așa-numita “biserică a bărbaților” (locul unde stăteau bărbații, adică naosul) e separată de “biserica femeilor”
(adică pronaosul) printr-un perete din care s-au scos bucăți de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublourile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu
cei patru Evangheliști.